Cum alegi o acțiune bună pentru portofoliul tău? 3 criterii importante

Ce înseamnă o acțiune bună?

O acțiune bună nu este neapărat acțiunea unei companii mari și cunoscute, ale cărei produse le folosești sau despre care ai auzit. Pentru a înțelege cum alegi o acțiune bună, trebuie să te uiți mai întâi la felul în care se comportă aceasta în piață. O acțiune performantă este una care reușește să crească mai mult decât piața în perioadele de creștere și să scadă mai puțin decât indicele de referință în perioadele de corecție. Pentru a identifica astfel de acțiuni, poți urmări trei aspecte: performanța în raport cu piața, volumul relativ și trendul pe termen lung.

Când te gândești să faci prima achiziție pe bursă, impulsul firesc este să pornești de la companiile pe care le cunoști deja.

Poate fi vorba despre un brand din viața ta de zi cu zi. Îi folosești produsele, îi vezi reclamele și știi că e o afacere solidă. Apple, Coca-Cola sau Amazon sunt nume pe care le recunoaște oricine, la fel cum pe bursa de la București ne gândim imediat la Banca Transilvania, Hidroelectrica sau OMV Petrom.

Doar că o companie pe care o cunoști și o acțiune care merită un loc în portofoliul tău sunt două lucruri complet diferite.

Poți să ai încredere totală într-un brand și să-i adori produsele, dar acțiunile companiei respective să bată pasul pe loc ani la rând, blocându-ți banii. În același timp, o afacere dintr-un domeniu de care nu ai auzit niciodată poate să aibă o evoluție excelentă și să-ți aducă un profit consistent.

Așadar, cum faci selecția? Cum îți dai seama dacă ai în față o acțiune capabilă să performeze, și nu doar un nume cunoscut cu o poveste bună de marketing?

Pentru a găsi răspunsul, primul pas este să înțelegem clar ce înseamnă, cu adevărat, o acțiune performantă.

Ce înseamnă o acțiune performantă?

Să spunem că ai cumpărat o acțiune și, trăgând linie după un an, vezi un plus de 10% în cont. Primul impuls este să te bucuri și e perfect normal: ai investit niște bani, iar ei s-au înmulțit.

Dar înainte să tragi concluzia că ai făcut o alegere excelentă, mai lipsește o informație: ce a făcut restul pieței în tot acest timp?

Acel 10% poate fi o victorie într-un anumit context sau un rezultat destul de slab în altul. Dacă indicele principal al pieței a crescut cu doar 2%, acțiunea ta clar a avut o evoluție mult mai bună. Dar dacă indicele a urcat cu 15%, acțiunea ta, deși ți-a adus profit, de fapt a rămas în urmă.

Iar diferența asta contează atunci când decizi să investești în acțiuni. Dacă alegi tu individual companiile, în loc să cumperi simplu un ETF care doar copiază piața, îți asumi niște riscuri în plus și depui o muncă de analiză. Pentru acel efort, nu e suficient ca acțiunea ta doar să crească. Ai nevoie să performeze mai bine decât piața, altfel nu prea are sens să te complici.

Același principiu se aplică și atunci când bursa scade.

Imaginează-ți că indicele pierde 15% dintr-o mișcare, iar acțiunea ta scade cu doar 5%. Da, ești pe minus. Dar acea acțiune tocmai a demonstrat că are o rezistență foarte bună. A pierdut mai puțin într-o perioadă în care restul pieței s-a clătinat serios.

De aceea, când vorbesc despre o acțiune performantă, nu mă uit niciodată izolat la prețul ei. Mă uit la cum crește în comparație cu restul și cum rezistă atunci când piața dă semne de slăbiciune.

O acțiune performantă este cea care reușește să crească mai mult decât piața în perioadele favorabile și să scadă mai puțin în perioadele dificile.

Bineînțeles, comparația o faci mereu cu indicele pieței pe care investești. Dacă ai cumpărat acțiuni americane, te raportezi la S&P 500. Dacă investești pe Bursa de Valori București, compari cu indicele BET. Iar dacă investești pe piața germană, reperul tău va fi DAX.

De ce o companie bună nu înseamnă automat o acțiune performantă

„Am iPhone de ani de zile și nu l-aș schimba pe nimic. Apple e o companie extraordinară, așa că merg la sigur cu acțiunile lor.”

Sau poate ai gândit așa:

 „Copiii mei adoră Disney, compania e uriașă, deci n-are cum să nu fie o investiție bună.”

Raționamentul pare logic la prima vedere. Problema apare în momentul în care confunzi rolul de client mulțumit cu cel de investitor, iar familiaritatea devine singurul tău criteriu de achiziție. A cumpăra o acțiune doar pentru că îi cunoști produsele este unul dintre motivele principale pentru care mulți investitori nu reușesc să facă bani la bursă. 

O companie poate să aibă produse excelente, o armată de clienți loiali, bilanțuri solide și o poziție dominantă în industrie. Și, cu toate astea, când te uiți pe grafic, vezi că acțiunea abia se mișcă sau, mai rău, scade.

Cum este posibil așa ceva? Răspunsul stă într-un principiu de bază: pe bursă nu cumperi niciodată trecutul unei companii, oricât de glorios ar fi el. Tu cumperi, de fapt, așteptările pe care le au investitorii cu privire la viitorul acelei afaceri.

Dacă toată lumea știe deja că acea companie este extraordinară, ei bine, tot acest optimism este deja inclus în prețul ridicat pe care îl plătești astăzi pentru acțiune. Compania poate să rămână în continuare excelentă, dar dacă nu mai are capacitatea să surprindă piața cu un potențial uriaș de creștere, evoluția acțiunii pe bursă va fi destul de modestă.

La polul opus sunt acele companii de care n-ai auzit niciodată. Poate produc piese pentru utilaje, poate fac un software de nișă – lucruri de care nu te vei lovi niciodată în viața de zi cu zi și despre care nu discută nimeni în cercul tău. Cu toate acestea, ele încep la un moment dat să atragă bani, să crească și să demonstreze acea forță pe care piața o observă și o recompensează cu mult înainte ca numele lor să ajungă la știri.

Nu cumpărăm o acțiune doar pentru că știm compania. Cumpărăm o acțiune pentru că există motive să credem că poate performa.

Probabil acum te întrebi: „Și cum găsesc companiile astea necunoscute? Trebuie să iau la mână mii de rapoarte financiare în fiecare lună?”

Nici pe departe. Nu trebuie să transformi investițiile în al doilea job. Există platforme și instrumente de filtrare (screenere) care scanează instantaneu întreaga piață și extrag doar acțiunile care bifează exact criteriile tale de performanță.

Asta nu înseamnă că filtrarea înlocuiește analiza, dar îți ușurează semnificativ munca, pentru că  nu mai pornești de la mii de companii și încerci să le analizezi pe toate. Pleci cu analiza doar pentru cele care merită atenția ta.

Cele 3 criterii pe care le folosesc pentru a alege o acțiune bună 

De-a lungul timpului, am testat tot felul de abordări până am ajuns la o metodă clară prin care îmi filtrez alegerile. Sunt trei criterii tehnice pe care mă bazez de fiecare dată când caut acțiuni cu potențial real și pe care te invit să le folosești și tu, fie că vrei să cumperi ceva nou, fie că vrei să faci puțină curățenie prin portofoliul actual. 

1. Acțiunea trebuie să performeze mai bine decât piața

Primul criteriu este performanța relativă.

Așa cum am văzut, nu este suficient să știi că o acțiune a crescut. Trebuie să vezi cum a crescut în comparație cu piața.

Dacă o acțiune a crescut cu 10%, iar indicele de referință cu 2%, acțiunea a demonstrat o forță mai mare. Dacă aceeași acțiune a crescut cu 10%, dar indicele a crescut cu 15%, situația este complet diferită.

De aceea, atunci când evaluezi acțiunile pe care le ai deja în portofoliu, nu te uita doar la profitul pe care îl vezi în cont. Compară-le cu piața.

Poți descoperi că o acțiune pe care ai cumpărat-o cu multă încredere este pe profit, dar a rămas constant în urma pieței. Sau, dimpotrivă, că o acțiune despre care nu știai foarte multe a demonstrat o forță mult mai mare.

Și mai există un motiv pentru care urmăresc această evoluție în timp.

O acțiune care performează mai bine decât media pieței are tendința de a-și menține această performanță și pe termen lung.

Asta nu înseamnă că o acțiune performantă va crește la nesfârșit. Nicio acțiune nu face asta.

Înseamnă că, atunci când o acțiune continuă să demonstreze forță în raport cu piața, merită să fii atent la ea și să urmărești dacă această caracteristică se menține.

2. Volumul relativ trebuie să fie în creștere

Al doilea criteriu pe lista mea este volumul relativ. Prețul îți arată direcția în care merge acțiunea, dar volumul îți spune cât de multă forță este, de fapt, în spatele acelei mișcări.

La urma urmei, bursa funcționează pe o regulă simplă de cerere și ofertă. Când interesul pentru o anumită companie crește brusc, iar cumpărătorii intră în piață și sunt dispuși să plătească prețuri din ce în ce mai mari, toată această agitație se vede imediat în volumul tranzacțiilor.

Volumul relativ te ajută să observi perioadele în care se tranzacționează mult peste media obișnuită. Când vezi că prețul crește, iar această mișcare este susținută de un interes masiv din partea investitorilor, ai confirmarea că nu este doar o întâmplare. Există un interes real, asumat, iar asta îți dă mult mai multă încredere în comportamentul acțiunii.

3. Acțiunea trebuie să fie pe un trend crescător pe termen lung

Al treilea criteriu este tendința de evoluție a acțiunii.

Atunci când aleg acțiuni pentru portofoliu, mă interesează acele acțiuni care sunt pe un trend crescător pe termen lung, nu cele care se află într-o tendință descendentă.

Motivul ține direct de psihologia noastră. O acțiune care scade constant îți va măcina și răbdarea, și încrederea în propria decizie. Cu fiecare lună de scădere, presiunea crește. Iar când, într-un final, prețul dă semne de revenire, tentația de a vinde doar ca să scapi de stres și să-ți recuperezi banii este uriașă. Practic, riști să vinzi exact în momentul în care acțiunea începe, în sfârșit, să performeze.

Scopul nu este să te lupți cu piața, ci să găsești acțiuni care deja performează și să le păstrezi atâta timp cât își fac treaba. Dacă o companie este pe un trend descendent, s-ar putea ca la un moment dat să-și revină. Dar până când acel lucru nu se întâmplă și nu se vede clar pe grafic, nu are rost să îți ții capitalul blocat sperând într-o schimbare.

Cele trei criterii funcționează împreună.

Vreau să văd o acțiune care performează mai bine decât piața, care atrage interes și care se află într-un trend crescător.

Când aceste caracteristici se întâlnesc, am un punct de plecare mult mai bun pentru analiza companiei.

Dar ce faci cu o companie excelentă, a cărei acțiune bate pasul pe loc? 

Să spunem că găsești o companie extraordinară. Este profitabilă, are perspective bune de creștere, are produse excelente și o poziție solidă în industria sa. Dar te uiți la grafic și vezi că acțiunea nu performează.

Ce faci? O cumperi pe principiul „e la reducere și e prea bună ca să o ratez”? 

Eu nu m-aș grăbi, pentru că bursa te taxează pentru timpul pierdut. Banii tăi ar putea produce profit în altă parte, în loc să stea blocați într-o acțiune care hibernează.

Soluția nu este să o ștergi definitiv, ci să o pui pe un watchlist (lista de urmărire). O păstrezi acolo și o verifici periodic, până când lucrurile se aliniază: fundamentele rămân la fel de bune, dar trendul se schimbă, iar acțiunea începe, în sfârșit, să demonstreze ca are forță să performeze. Abia atunci are sens să cumperi. 

Analiza tehnică filtrează, fundamentul confirmă, iar graficul dă momentul intrării 

Poate părea că, dacă ai găsit o acțiune care performează mai bine decât piața, atrage volume de tranzacționare și se află într-un trend ascendent, ai terminat analiza și ești gata să cumperi.

În realitate, ai făcut doar jumătate din treabă.

Cele trei criterii tehnice te ajută să filtrezi piața și să identifici acțiunile care merită atenția ta. Dar odată ce le-ai pus pe listă, vrei să înțelegi ce susține, de fapt, acea performanță. Pentru asta folosești analiza fundamentală.

• Compania este cu adevărat profitabilă?
• Ce perspective reale de creștere are pentru următorii 3-5 ani?
• Marjele ei de profit sunt mai bune decât ale competitorilor?
• Are datorii pe care le poate gestiona fără probleme?

Scopul tău nu este să vânezi o evoluție trecătoare pe bursă, ci să te asiguri că există un model de business solid, capabil să susțină acea creștere an de an.

Chiar și după ce cifrele îți confirmă că afacerea este sănătoasă și merită banii tăi, decizia de cumpărare nu se ia pe loc. Te întorci încă o dată la analiza tehnică.

Analiza fundamentală îți arată ce să cumperi, în timp ce analiza tehnică îți indică când să cumperi. Folosești din nou graficul ca să stabilești un punct bun de intrare. În felul acesta eviți să plătești un preț exagerat din entuziasm sau să intri orbește fix înainte de o corecție, oricât de excelentă ar fi compania pe hârtie.

Cum îți dai seama dacă ai acțiuni bune în portofoliu?

E foarte posibil să ai deja un portofoliu construit în ultimii ani. Dacă te-ai opri astăzi și ai lua fiecare acțiune la bani mărunți, câte dintre ele ar trece testul celor trei filtre? Câte bat piața, câte atrag interes real și câte sunt așezate pe un trend crescător? Probabil vei descoperi că o bună parte dintre ele stau în contul tău fără să-ți aducă un randament mai mare decât ar face-o un ETF.

Din experiența mea, când o acțiune bifează simultan toate cele trei criterii tehnice, ai deja în jur de 80% șanse să fi pus degetul pe o oportunitate reală. Acesta este însă doar începutul. De aici încolo te ajută analiza fundamentală, ca să înțelegi dacă performanța de pe grafic are o bază solidă și se poate menține pe termen lung.

O acțiune bună este mai mult decât un nume cunoscut

Data viitoare când cineva îți spune cu entuziasm că a găsit o acțiune extraordinară, nu te grăbi să-i ceri simbolul bursier.

Treci acea recomandare prin filtrele tale: reușește să bată piața chiar acum? Volumele de tranzacționare confirmă mișcarea? Se află pe un trend crescător?

Abia dacă ai trei răspunsuri afirmative poți trece la analiza companiei, pentru a vedea dacă are cu adevărat puterea să-și susțină creșterea. La bursă,ai nevoie de un proces prin care să separi zgomotul de performanța reală și de capacitatea de a decide, pe cont propriu, ce merită păstrat în portofoliu.

Dacă încă nu ești sigur ce tip de companii ți se potrivesc și cât risc poți tolera, primul pas pe care trebuie să-l faci este să-ți conturezi Profilul Investitorului. 

La finalul zilei, nu investim pe încredere sau pe promisiuni. Investim strict pe bază de analiză.